Prietenia la copii: cum învață să fie mai buni
· Ana Ioana Moldovan
Poveștile îi ajută pe copii să înțeleagă prietenia, limitele și bunătatea autentică.
Primele prietenii ale copiilor sunt pline de emoții mari. Azi sunt cei mai buni prieteni, mâine nu mai vor să împartă jucăriile, iar peste o oră se țin din nou de mână. Pentru noi, adulții, aceste schimbări pot părea mici. Pentru copii, sunt lumi întregi. Prietenia este unul dintre primele spații în care copilul învață cine este în relație cu altcineva. Învață să împartă. Să aștepte. Să spună nu. Să repare. Să ierte. Să nu se piardă pe sine doar ca să fie acceptat. De ce prieteniile copiilor sunt atât de intense Copiii nu au încă distanța emoțională pe care o avem noi. Dacă un prieten nu vrea să se joace cu ei, pot simți asta ca pe o respingere totală. „Nu mai este prietenul meu.” „Nu mă place nimeni.” „Nu vreau să mai merg.” Aceste fraze nu trebuie minimalizate. În acel moment, durerea copilului este reală. Am învățat că ajută mai mult să spun „te-a durut ce s-a întâmplat” decât „lasă, nu-i nimic”. Pentru copil, chiar este ceva. Bunătatea nu înseamnă să accepți orice Limitele fac parte din prietenie Una dintre lecțiile importante despre prietenie este că bunătatea are nevoie de limite. Un copil bun nu trebuie să dea mereu jucăria lui. Nu trebuie să spună da ca să nu supere. Nu trebuie să accepte comportamente care îl rănesc doar pentru că „așa fac prietenii”. Aceasta este o lecție greu de predat direct. Dar prin povești, ea devine mai clară. Un personaj poate învăța să spună: „Îmi place să mă joc cu tine, dar nu îmi place când îmi smulgi lucrurile din mână.” Aceasta este o formă de curaj. Cum ajută poveștile să explice prietenia Poveștile arată copiilor că prietenia nu înseamnă perfecțiune. Prietenii se pot certa. Pot greși. Pot înțelege greșit. Pot simți gelozie sau tristețe. Dar pot și repara. Aceasta este partea esențială. Dacă un copil vede într-o poveste că două personaje se ceartă, vorbesc, își cer iertare și se apropie din nou, învață că un conflict nu înseamnă sfârșitul relației. Înseamnă o ocazie de a înțelege mai bine. Un gând de poveste despre prietenie „Un prieten adevărat nu este cel care îți cere să fii altfel, ci cel lângă care poți să fii tu, cu inima liniștită.” Copiii au nevoie de astfel de imagini. Le oferă criterii interioare pentru relațiile lor. Ce putem face când copilul suferă din cauza unui prieten Primul pas este să ascultăm fără să reparăm imediat. Să nu spunem repede „nu te mai juca cu el” sau „fii și tu mai puternic”. Uneori, copilul are nevoie să își audă propria poveste spusă cu voce tare. Putem întreba: „Ce ai simțit atunci?” „Ce ți-ai fi dorit să se întâmple?” „Ce ai putea spune data viitoare?” Aceste întrebări îl ajută să își găsească vocea. Prietenia și empatia Prietenia este și locul în care copilul învață că și ceilalți au emoții. Poate că prietenul a fost obosit. Poate că nu a știut cum să ceară. Poate că a greșit. A înțelege nu înseamnă a justifica orice. Înseamnă a vedea mai larg. Poveștile fac acest lucru foarte bine. Ne arată interiorul mai multor personaje. Iar copilul învață că fiecare inimă are o pove
Citește articolul complet pe Povestișor.ro
Toate articolele educative pentru părinți